Grâu.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
| Grâu | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||||||
| Clasificare ştiinţifică | |||||||||||||
|
|||||||||||||
| Specii | |||||||||||||
|
T. aestivum |
|||||||||||||
Grâu este un termen generic care desemnează mai multe cereale aparţinând genului Triticum. Acestea sunt plante anuale din familia gramineelor (Poaceae), cultivate în aproape întreaga lume. Grâul este a doua cultură mondială ca mărime după porumb, a treia fiind orezul. În Europa Occidentală şi în Orientul Mijlociu, grâul şi derivatele sale fac parte din alimentaţia curentă.
Cuprins |
modifică Istorie
Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în Siria, Iordania, Turcia, Armenia şi Irak. Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grâu sălbatică (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltată şi apoi cultivată de către locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zonă. Aproximativ 1000 de ani mai târziu, o mutaţie a survenit în cadrul altei specii de grâu, numită emmer (Triticum dicoccoides), rezultând o plantă cu boabele mai mari, care nu se mai puteau împrăştia în bătaia vântului. Deşi această plantă nu s-ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai multă hrană pentru oameni şi astfel a întrecut celelalte specii, devenind primul strămoş al varietăţilor moderne de grâu.
La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griş, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiţi, etc.
Cultura grâului nu este la fel de dificilă precum cea a orezului, câmpurile cultivate nu necesită o amenajare specială sau lucrări laborioase de întreţinere. Între semănat şi recoltă, muncile câmpului sunt relativ reduse. Odată cules, spre deosebire de orez, grâul nu trebuie supus unor operaţii speciale (decorticare).
modifică Genetica grâului
Genetica grâului este mai complicată decât genetica animalelor domestice, deoarece grâul este capabil de poliploidie, adică noile specii pot avea mai multe seturi de cromozomi decât specia originară (două seturi, organism diploid). Diversele varietăţi de grâu actuale diferă atât prin genom cât şi prin numărul de cromozomi. Grâul Einkorn este diploid (are două seturi de cromozomi) şi poate fi considerat strămoşul tuturor speciilor actuale. Grâul Einkorn hibridizat cu o altă plantă ierboasă sălbatică diploidă (Triticum speltoides, Triticum tripsacoides sau Triticum searsii) a generat varietăţile tetraploide (cu patru seturi de cromozomi) Emmer şi Durum. La rândul lor, aceste specii au fost hibridizate cu altă specie sălbatică, Triticum tauschiii, rezultatul fiind varietăţile hexaploide: Spelt şi grâul comun.
modifică Specii cultivate
Există multe sisteme de clasificare taxonomică a speciilor de grâu. Acestea se împart după sezonul de creştere (grâu de iarnă sau de vară) şi după conţinutul de gluten. Grâul de iarnă este însămânţat toamna, fiind îndeosebi cultivat în regiunile mediteraneene şi cele temperate. Grâul de vară suportă cu greu temperaturile scăzute, ca urmare se însămânţează primăvara în ţările cu ierni aspre. Aceste specii de grâu au permis Siberiei şi Canadei să devină mari producători mondiali de grâu. Grâul dur (T. turgidum var. durum, vezi mai jos) are un conţinut mare de gluten şi este folosit la fabricarea pastelor alimentare. Este cultivat mai ales în zonele calde şi uscate (sudul Europei - Italia, sudul Franţei). Grâul comun (Triticum aestivum), de departe cel mai important, este cultivat la latitudini mai ridicate (Canada, Ucraina) şi este principala sursă de făină de panificaţie, folosită la coacerea pâinii.
Specii de grâu:
- Grâul comun - (Triticum aestivum) Specia hexaploidă cea mai cultivată în lume.
- Einkorn - (T. monococcum) Specie diploidă, există atât în varietăţi cultivate cât şi în varietăţi sălbatice. Una din primele specii de grâu, rar cultivată astăzi.
- Emmer - (T. turgidum var. dicoccum) Specie tetraploidă, cultivată sau sălbatică. În antichitate era foarte cultivată, în zilele noastre mai rar.
- Durum - (T. turgidum var. durum) Singura formă tetraploidă de grâu cultivată azi.
- Alac Spelt - (T. spelta) Altă specie hexaploidă cultivată pe scară restrânsă.
modifică Mari producători mondiali
În anul 2004, producţia globală de grâu a însumat 624 milioane de tone. Principalele ţări cultivatoare au fost:
- China: 91,3 milioane de tone
- India: 72 milioane de tone
- Statele Unite ale Americii: 58,8 milioane de tone
- Federaţia Rusă: 42,2 milioane de tone
- Franţa: 39 milioane de tone
- Germania: 25,3 milioane de tone
- Australia: 22,5 milioane de tone
În 1997, consumul mondial mediu de grâu pe cap de locuitor a fost de 101 kg.
