Districtul Banatul de Sud.html |
| | | ca | | | de | | | en | | | es | | | fr | | | it | | | nl | | | no | | | pl | | | pt | | | ru | | | ro | | | fi | | | sv | | | tr | | | vo | | |
| |  |
 |
Portal Banat |
| Districtul Banatul de Sud Јужнобанатски округ Južnobanatski okrug |
|||
|---|---|---|---|
| Localizare | |||
|
|||
| Administraţie | |||
| Capitală | Panciova | ||
| Comisar | indisp. | ||
| Comune (plase) | 8 | ||
| Localităţi | 94 | ||
| - Oraşe | 10 | ||
| - Sate | 84 | ||
| Statistici | |||
| Suprafaţă | 4 245 km² | ||
| Populaţie (recensământ 2002) | 313 937 | ||
| - densitate | 73,6/km² | ||
 |
|||
Districtul Banatul de Sud (sârbă Juzno-Banatski okrug) este un district care se întinde peste partea de sud-est a Voivodinei, în Serbia.
Cuprins |
modifică Localităţi
modifică Comuna Alibunar
- Alibunar (maghiară Alibunár, germană Alisbrunn)
- Banatski Karlovac (maghiară Nagykárolyfalva, germană Karlsdorf)
- Dobrica (maghiară Kevedobra, germană Dobritza)
- Ilanđža (maghiară Iloncz, germană Ilandscha)
- Janošik (slovacă Janošík, maghiară Újsándorfalva)
- Sân Mihai (sârbă Lokve, maghiară Végszentmihály)
- Nicolinţ (sârbă Nikolinci, maghiară Temesmiklós, germană Nikolinzi)
- Novi Kozjak (maghiară Ferdinándfalva, germană Ferdinandsdorf)
- Seleuş (sârbă Seleuš, maghiară Keviszőllős, germană Selleusch)
- Vladimirovăţ (sârbă Vladimirovac, maghiară Petre, germană Petersdorf)
modifică Comuna Bela Crkva
- Banatska Palanka (maghiară Palánk, Temespalánka, germană Neu-Palanka und Alt-Palanka)
- Banatska Subotica (maghiară Krassószombat)
- Biserica Albă (sârbă Bela Crkva, maghiară Fehértemplom, germană Weißkirchen)
- Crvena Crkva (maghiară Vöröstemplom, germană Rothkirchen)
- Češko Selo (maghiară Csehfalva)
- Grebenaţ (sârbă Grebenac, maghiară Gerebenc, germană Grebenatz)
- Dobričevo (maghiară Udvarszállás)
- Dupljaja (maghiară Temesváralja, germană Duplay)
- Jasenovo (maghiară Karasjeszenő, germană Jasenau)
- Kajtasovo (maghiară Gajtas)
- Kaluđerovo (maghiară Szőllőhegy, germană Rebenberg)
- Kruščica (maghiară Körtéd, germană Kruschtschitz)
- Kusić (maghiară Kussics, germană Kuschitz)
- Vračevgaj (maghiară Varázsliget)
modifică Comuna Kovačica
- Crepalja sau Crepaja (maghiară Cserépalja)
- Debeljača (maghiară Torontálvásárhely, germană Debeljatscha)
- Idvor (maghiară Torontáludvar, germană Idwor)
- Covăciţa (sârbă Kovačica, maghiară Antalfalva, germană Kowatschitza)
- Padina (maghiară Nagylajosfalva, germană Ludwigsdorf)
- Putnikovo (maghiară Torontálputnok)
- Samoš (maghiară Számos, germană Samosch)
- Uzdin (maghiară Újozora, germană Uzdin)
modifică Comuna Kovin
- Bavanište (maghiară Bálványos, Homokbálványos, germană Bawanischte)
- Deliblata (sârbă Deliblat, maghiară Deliblát, germană Deliblat)
- Dubovac (maghiară Dunadombó, germană Dubowatz)
- Gaj (maghiară Gálya, germană Galja)
- Cuvin (sârbă Kovin, maghiară Kevevára, germană Kubin)
- Malo Bavanište (maghiară Kisbálványos)
- Mramorac (sârbă Mramorak, maghiară Homokos, germană Mramorak)
- Pločica (maghiară Kevepallós, germană Ploschitz)
- Skorenovac (maghiară Székelykeve, germană Skorenowatz)
- Šumarak (maghiară Emánueltelep, germană Schumarak)
modifică Comuna Opovo
- Baranda (maghiară Baranda)
- Opovo (maghiară Ópáva, germană Königsdorf)
- Sakule (maghiară Torontálsziget)
- Sefkerin (maghiară Szekerény)
modifică Comuna Pančevo
- Banatski Brestovac (maghiară Bersztóc, germană Rustendorf)
- Satu Nou (sârbă Banatsko Novo Selo, maghiară Révújfalu, germană Banater Neudorf)
- Doloave (sârbă Dolovo, maghiară Dolova, germană Dolowa)
- Glogoni (sârbă Glogonj, maghiară Galagonyás, germană Glogau)
- Ivanovo (maghiară Sándoregyháza, germană Alexanderkirchen)
- Iabuca (sârbă Jabuka, maghiară Torontálalmás, germană Apfeldorf)
- Kačarevo (maghiară Ferenchalom, germană Franzfeld)
- Omoliţa (sârbă Omoljica, maghiară Omlód, germană Homolitz)
- Panciova (sârbă Pančevo, maghiară Pancsova, germană Pantschowa)
- Starčevo (maghiară , germană Startschowa)
- Vojlovica (maghiară Hertelendyfalva, germană Vojlowitz)
modifică Comuna Plandište
- Banatski Sokolac (maghiară Biószeg)
- Sân Ianăş (sârbă Barice, maghiară Szentjános, germană Sankt-Johann)
- Dužine (maghiară Szécsénfalva, germană Setschanfeld)
- Hajdučica (maghiară Istvánvölgy, germană Heideschüte)
- Jermenovci (maghiară Ürményháza, germană Ürmenhausen)
- Kupinik (maghiară Balát)
- Laudonovac (maghiară Laudontanya)
- Mărghita (sârbă Margita, maghiară Nagymargita)
- Markovićevo (maghiară Torontálújfalu, germană Markowitschewo)
- Miletićevo (maghiară Rárós)
- Plandişte (sârbă Plandište, maghiară Zichyfalva, germană Zichydorf)
- Stari Lec (maghiară Óléc, germană Alt Letz)
- Velika Greda (maghiară Györgyháza, germană Georgshausen)
- Veliki Gaj (maghiară Nagygáj, germană Groß Gaj)
modifică Comuna Vršac
- Gudurica (maghiară Temeskutas, germană Kudritz)
- Izbište (maghiară Izbiste, germană Izbischte)
- Jablanka (maghiară Almád)
- Coştei (sârbă Kuštilj, maghiară Mélykastély, germană Kuschtilj)
- Jamu Mic (sârbă Mali Zam, maghiară Kiszsám, germană Kleinscham)
- Srediştea Mică (sârbă Malo Središte, maghiară Kisszered, germană Klein-Sredischte)
- Marcovăţ (sârbă Markovac, maghiară Márktelke)
- Mesici (sârbă Mesić, maghiară Meszesfalva, germană Mesitsch)
- Oreşaţ (sârbă Orešac, maghiară Homokdiód)
- Pavliš (maghiară Temespaulis, germană Temesch Paulisch)
- Parta (maghiară Párta)
- Potporanj (maghiară Porány)
- Râtişor (sârbă Ritiševo, maghiară Réthely, germană Ritischevo)
- Sălciţa (sârbă Sočica, maghiară Temesszőllős, germană Sotschitza)
- Straja (sârbă Straža, maghiară Temesőr, germană Lagerdorf)
- Uljma (maghiară Homokszil, germană Ulma)
- Šušara (maghiară Fejértelep, germană Sanddorf)
- Vatin (maghiară Versecvát, germană Wattin)
- Veliko Središte (maghiară Nagyszered, germană Groß-Sredischte)
- Vlaicovăţ (sârbă Vlajkovac, maghiară Temesvajkóc, germană Wlajkowatz)
- Voivodinţ (sârbă Vojvodinci, maghiară Vajdalak, germană Wojwodintz)
- Vârşeţ (sârbă Vršac, maghiară Versec, germană Hennemannstadt sau Werschetz)
- Vršacki Ritovi (maghiară Verseci Rétek)
- Zagajica (maghiară Fürjes)
modifică Populaţie
Districtul are o populaţie de 313.937 locuitori (2002) şi o suprafaţă de 4.245 km². Este locuit atât de sârbi (70,2%, 220.641) cât şi de români (6,9%, 21.618), unguri (4,9%, 15.444) şi slovaci (4,8%, 15.212).
modifică Reşedinţa
Reşedinţa districtului este Panciova.
modifică Cultură
Panciova se remarcă prin numeroasele sale instituţii culturale: Librăria Naţională Veljko Vlahovic, Arhivele Istorice şi Institutul pentru Protecţia Monumentelor Culturale.
Monumente culturale remarcabile din această regiune sunt: Mănăstirea Vojlovica, construită în 1405, Biserica Adormirii Maicii Domnului şi Biserica Schimbarea la Faţă construită în 1811 şi Muzeul Naţional, construit în 1833.
modifică Economie
În această regiune modernă, industrială se află Rafinăria de Petrol Panciova, Plantaţiile de Îngrăşăminte Azotara şi Petrochimia Panciova.