Districtul Banatul Central.html



Portal Banat

Districtul Banatul Central (sârbă Srednje-Banatski okrug) este un district care se întinde peste partea de nord-est a Voivodinei, în Serbia.

Districtul Banatul Central Средњебанатски округ Srednjebanatski okrug
Localizare
Amplasarea districtului în Voivodina
Administraţie
Capitală	Zrenianin
Comisar	indisp.
Comune (plase)	5
Localităţi	55
- Oraşe	4
- Sate	51
Statistici
Suprafaţă	3 256 km²
Populaţie (recensământ 2002)	208 456
- densitate	64,0/km²

modifică Localităţi

modifică Comuna Nova Crnja

• Nova Crnja (maghiară Magyarcsernye, germană Neuzerne)
• Radojevo (maghiară Klári, germană Klari)
• Srpska Crnja (maghiară Csernye és Németcsernye, germană Serbisch-Zerne und Deutsch-Zerne)
• Toba (maghiară Tóba, germană Toba)
• Velike Livade
• Vojvoda Stepa

modifică Comuna Novi Bečej

• Bočar (maghiară Bocsár, germană Botschar)
• Kumane (maghiară Kumán)
• Novi Beče (maghiară Törökbecse és Aracs, germană Neu-Betsche und Aratsch)
• Novo Miloševo (maghiară Beodra és Karlova, germană Beudra und Karlowo)

modifică Comuna Sečanj

• Banatska Dubica (maghiară Kismargita, germană Klein Margit)
• Boka (maghiară Bóka, germană Boka)
• Busenje (maghiară Káptalanfalva, germană Kaptalan)
• Jarkovac (maghiară Árkod, germană Jarkowatz)
• Modoş (sârbă Jaša Tomić, maghiară Módos, germană Modosch)
• Konak (maghiară Kanak, germană Konak)
• Krajišnik (maghiară Istvánfölde, germană Stefansfeld)
• Neuzina (maghiară Nagynezsény és Kisnezsény, germană Serbisch Neusin und Kroatisch Neusin)
• Sečanj (maghiară Torontálszécsány, germană Setschan, Petersheim)
• Sărcia (sârbă Sutjeska, maghiară Szárcsa és Szárcsatelek, germană Deutsch-Sartscha und Neu-Sartscha)
• Šurjan (maghiară Surján, germană Schurjan)

modifică Comuna Zrenjanin

• Aradac (maghiară Alsóaradi és Felsőaradi)
• Banatski Despotovac (maghiară Ernőháza, germană Ernesthausen)
• Belo Blato (maghiară Nagyerzsébetlak, germană Elisenheim)
• Botoš (maghiară Bótos, germană Botosch)
• Čenta (maghiară Csenta, germană Tschenta)
• Elemir (maghiară Alsóelemér és Felsőelemér, germană Deutsch-Elemer und Serbisch-Elemer)
• Ecica (sârbă Ečka, maghiară Écska és Ecsehida, germană Deutsch-Etschka und Romanisch-Etschka)
• Farkašdin (maghiară Farkasd)
• Iancaid (sârbă Jankov Most, maghiară Jankahíd)
• Clec (sârbă Klek, maghiară Begafő, germană Klek)
• Knićanin (maghiară Rezsőháza, germană Rudolfsgnad)
• Mužlja (maghiară Muzslya, germană Muschla)
• Lazarevo (maghiară Lázárföld, germană Lazarfeld)
• Lukino Selo (maghiară Lukácsfalva, germană Lukasdorf)
• Lukićevo (maghiară Zsigmondfalva, germană Sigmundsfeld)
• Melenci (maghiară Melence, germană Melenze)
• Mihajlovo (maghiară Magyarszentmihály, germană Michajlowo)
• Orlovat (maghiară Orlód, germană Orlowat)
• Perlez (maghiară Perlasz, germană Perlas)
• Stajićevo (maghiară Óécska, germană Alt-Etschka)
• Taraš (maghiară Tiszatarrós)
• Tomaševac (maghiară Tamáslaka, germană Tomaschewatz)
• Becicherecu Mare (sârbă Zrenjanin, maghiară Nagybecskerek, germană Großbetschkerek)

modifică Comuna Žitište

• Banatski Dvor (maghiară Törzsudvarnok és Szőllősudvarnok, germană Banater Hof und Rogendorf)
• Banatsko Višnjićevo (maghiară Vida)
• Banatsko Karađorđevo (maghiară Pálmajor)
• Toracu Mare şi Toracu Mic (sârbă Begejci, maghiară Nagytárnok és Kistárnok, germană Großtorak und Kleintorak)
• Čestereg (maghiară Csősztelek, germană Tschesterek)
• Hetin (maghiară Tamásfalva, germană Tomsdorf)
• Novi Itabej (maghiară Alsóittebe, germană Neu Itebe)
• Meda (maghiară Párdány, germană Pardan)
• Ravni Topolovac (maghiară Katalinfalva, germană Kathreinfeld)
• Srpski Itabej (maghiară Felsőittebe, germană Serbisch-Itebe)
• Torda (maghiară Torontáltorda)
• Jitişte (sârbă Žitište, maghiară Begaszentgyörgy, germană Sankt Georgen an der Bega)

Districtul are o populaţie de 208.456 locuitori (2002) şi o suprafaţă de 3.256 km². Este locuit atât de sârbi (72,3%, 150.794) cât şi de unguri (13,3%, 27842), rromi (2,7%, 5.682) şi români (2,5%, 5.156). Reşedinţa districtului este Becicherecul Mare.

Multe clădiri reclamă frumuseţea acestei regiuni, printre care Biserica Ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului (1746), Catedrala Romano-Catolică (1868) şi Biserica Reformată (1891).

Economia Banatului Central se bazează pe industrie, agricultură, silvicultură, industria construcţiilor şi transport. Principala ramură industrială prezentă este cea alimentară, integrată în Combinatul Industrial-Agricultural "Servo Mihalj". Alte reprezentante ale economiei din Becicherecul Mare sunt fabrica de bere DD "ZIP", fabrica de produse chimice DD "Luxol" şi fabrica de mobilă "Zarko Zrenjanin".