Curent electric.html

Fulgerul este o formă de curent electric.

Curentul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice. Există două mărimi fizice care caracterizează curentul electric:

intensitatea curentului electric, numită adesea simplu tot curentul electric, caracterizează global curentul măsurănd cantitatea de sarcină electrică ce străbate secţiunea considerată în unitatea de timp. Se măsoară în amperi.
densitatea de curent este o mărime vectorială asociată fiecărui punct, intensitatea curentului regăsindu-se ca integrală pe întreaga secţiune a conductorului din densitatea de curent. Se măsoară în amperi pe metru pătrat.

Sarcinile electrice în mişcare pot fi purtate de electroni, ioni sau o combinaţie a acestora. Stabilirea curentului electric este determinată de existenţa unei tensiuni între cele două puncte (între care se deplasează sarcinile). De asemenea, curentul electric se mai poate stabili dacă un circuit închis este influenţat de o tensiune electromotoare.

modifică Definiţie

Pentru detalii, vezi articolul Intensitatea curentului electricvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Dacă se notează sarcina electrică prin Q, timpul cu t şi intensitatea curentului electric cu I, aceste mărimi sunt legate prin relaţia

$I = {dQ \over dt}$

Pentru mărimi variabile în timp formula se poate rescrie folosind mărimi instantanee:

$i(t) = {dq(t) \over dt}$ sau $q(t) = \int_{-\infty}^{t} i(x)\, dx$

modifică Curent continuu, curent alternativ

Forma grafică a curentului electric continuu

Forma grafică a curentului electric alternativ

Forma grafică a curentului electric pulsatoriu

Dacă mişcarea sarcinilor se face numai într-un singur sens, avem de-aface cu un curent continuu (generat de exemplu de bateria galvanică sau de dinam). Dacă sensul de deplasare alternează în timp, curentul se numeşte alternativ (alternatorul este un dispozitiv care generează un asemenea curent). Curentul alternativ folosit în industrie este de obicei (cvasi) sinusoidal, adică intensitatea lui variază ca o funcţie sinusoidală (în timp).

În cazul redresării curentului alternativ se obţine un curent continuu de intensitate variabilă, numit şi pulsatoriu (sau ondulat). Redresarea se poate face cu ajutorul tuburilor electronice (diode sau duble diode) sau semiconductoarelor (diode, punţi redresoare).

Transformarea inversă pentru a obţine curent alternativ din curent continuu se face cu ajutorul unor dispozitive electronice (invertoare) şi este utilă, de exemplu, la alimentarea de la elemente galvanice sau acumulatoare a unor consumatori ce au nevoie de curent alternativ (lămpi electrice pentru avarii, alimentarea unor aparate electrice care funcţionează cu curent alternativ de la acumulatorul autoturismului). De asemenea din curent alternativ se poate obţine curent continuu şi cu ajutorul grupurilor comutatrice (un motor electric de curent alternativ roteşte un dinam pentru a produce curent continuu care să alimenteze de exemplu electrodul de sudură).

modifică Efecte

Pentru detalii, vezi articolul Efectele curentului electricvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Efectul magnetic al curentului

Curentul electric poate produce fenomene diferite:

căldură, fenomen cunoscut sub numele de efect termic sau efect Joule:
apariţia unei forţe asupra conductoarelor străbătute de el aflate în câmp magnetic, cunoscute sub denumirea de forţe electromagnetice sau forţe electrodinamice:
apariţia unui câmp magnetic (rotativ) în jurul conductoarelor pe care le străbate.
transportul de substanţe (electroliza) atunci când purtătorii de sarcină care determină curentul electric continuu sunt ionii dintr-o soluţie sau topitură.

Curent electric.html

Cuprins

modifică Definiţie

modifică Curent continuu, curent alternativ

modifică Efecte

modifică Vezi şi