Cernăuţi.html



Cernăuţi
—  Oraş  —
Denumirea în alte limbi
- Ucraineană	Чернівці / Cerniviţi
- Poloneză	Czerniowce
- Germană	Czernowitz / Tschernowitz
Biserica ortodoxă Sf. Nicolae din Cernăuţi
Poreclă: Mica Vienă
Coordonate: 48°18′00″N 25°56′00″E / 48.3, 25.933333
Ţară	Ucraina
Regiune	regiunea Cernăuţi
Raion	Municipiu
Oraş	8 octombrie 1408
Raioane	Vezi listă -> Raionul Perşotravnevîi Raionul Sageirskîi Raionul Şevcebkivskîi
Guvernare
- Primar	Mikola Trohimovici
Prefix telefonic	372

Cernăuţi (ucraineană Чернівці / Cerniviţi, poloneză Czerniowce, germană Czernowitz / Tschernowitz) este un oraş din regiunea cu acelaşi nume, Ucraina (nordul Bucovinei), un loc modern plin de fumuseţi naturale şi arhitectură interesantă, multe monumente sculptate, parcuri verzi şi pieţe primitoare. Râul Prut trece prin acest oraş.

modifică Populaţie

Populaţia Cernăuţiului a suferit unele modificări în perioada habsburgică. Aici s-au aşezat numeroşi evrei, germani, polonezi, dar şi ucraineni. Aceştia din urmă au reuşit să-i devanseze numeric pe români, după cum rezultă din rezultatul diferitelor recensăminte austriece prezentate în următorul tabel:

Conform datelor recensământului din 1930, din cei 112.427 de locuitori ai municipiului Cernăuţi, 35.387 erau ortodocşi, 7.168 greco-catolici, 21.232 romano-catolici, 4.854 evanghelici-lutherani, 42.932 mozaici ş.a. Din punct de vedere etnic, 30.367 s-au declarat români, 568 unguri, 16.359 germani, 1.521 ruşi, 11.130 ucrainieni, 8.986 poloni, 42.592 evrei ş.a.

Cea mai mare parte a populaţiei Cernăuţiului a fost transferată în restul Uniunii Sovietice imediat după instaurarea regimului comunist. În locul celor deportaţi, au fost aduşi oameni din toate republicile sovietice socialiste, care nu aveau nici o legătură cu oraşul Cernăuţi şi cu cultura sa. Populaţia actuală este, potrivit datelor recensământului populaţiei Ucrainei din 2001, de 236.691 de locuitori. Între aceştia se află 189.021 de ucrainieni, 26.733 ruşi, 10.553 români şi 3.829 moldoveni (au fost împărţiţi pentru că după drepturile internaţionale ar fi fost o naţiune compactă şi ar fi trebuit să le fie conferite mult mai multe drepturi; însă în ultimele întâlniri România-Ucraina s-a convenit că sunt aceeaşi naţiune), 1.408 polonezi 1.308 evrei şi alţii 971.

Oraşul ocupă o arie de 150 km pătrţi şi este împărţit administrtiv în 3 sectoare (raioane): Садгiрський/Sădăgura (Sădăgura, Jucica, Pohozna, Lencăuţi - suburbiile de la nord de Prut), Шевченкiвский/Şevcenko (Taras Şevcenko - poet ucrainean) şi Першотравневий/1 mai.

România a deschis în mai 1999 un Consulat General la Cernăuţi.

modifică Istorie

Palatul Mitropoliei ortodoxe din Cernăuţi

Palatul Culturii

În evul mediu timpuriu, pe partea opusă a Prutului faţă de actualul oraş a existat un mic castel Ţeţina, distrus de tătari. Aparent, locuitorii rămaşi în viaţă au decis reconstruirea localităţii pe partea sudică a râului, considerată mai uşor de apărat. Atestat documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domn al Moldovei (1400-1432), negustorilor din Lemberg (azi Lvov), începând cu 1775, oraşul a făcut parte din Imperiul Habsburgic. La recensământul din acel an au fost numărate în oraş 338 de familii. Autorităţile imperiale au colonizat la Cernăuţi populaţie de limbă germană, atât germani, cât şi evrei. În anul 1849 Cernăuţiul a devenit capitala Ducatului Bucovina, instituit prin Constituţia Austriei din 4 martie 1849. Cei şase primari pe care i-a avut oraşul între 1864 şi 1914 au fost: un polonez, un armean, doi germani şi doi evrei. În anul 1875 a fost înfiinţată Universitatea Cernăuţi, o instituţie de învăţământ superior renumită în tot Imperiul Austro-Ungar. Când Austro-Ungaria s-a dezmembrat în 1918, Cernăuţiul a devenit parte a României. În iunie 1940 a fost ocupat de Armata Roşie a URSS, împreună cu nordul Bucovinei şi alocat Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. După destrămarea URSS, a devenit parte a Ucrainei.

modifică Crimele antiromâneşti din vara lui 1940

Ca urmare a celor două note ultimative date de Uniunea Sovietică în iulie 1940 prin care cerea României cedarea Basarabiei şi Bucovinei, la 28 iunie, s-a hotărât evacuarea. Aceasta a fost însoţită de manifestări şi asasinate antiromâneşti întreprinse de populaţia minoritară şi în special de comuniştii evrei. Notele informative ale armatei române, cât şi mărturiile arată că la Cernăuţi "încă înainte de intrarea trupelor sovietice", evreii au devastat biserici şi i-au împuşcat pe mai mulţi şefi ai autorităţilor^[1].

Bandele de comunişti şi evrei au iniţiat acţiuni antiromâneşti împotriva armatei române şi a civililor români care se refugiau. Un astfel de caz este evocat de mărturia lui Raoul Volcinschi. Aflat în faţa primăriei din Cernăuţi a văzut cum "în stradă zăceau 5 cadavre de soldaţi români al căror sânge se scursese pe praful de pe caldarâm". Interesându-se de ceea ce se întâmplă, i s-a spus că soldaţii români au fost ucişi "de ăia", indicându-i-se un grup de 12-15 tineri evrei înarmaţi care se grăbeau să urce în 2 maşini. Deoarece jucase cu ei fotbal i-a recunoscut pe toti, pe unii cunoscându-i chiar personal şi ştiindu-le şi numele: Aufleger Faibiş, Fişer, Abacumov, Eisinger, Siegfried. Printre ei l-a recunoscut şi pe torţionarul de mai târziu de la Securitatea din Cluj, pe Sigi Beiner (Bainer)^[2].

modifică Personalităţi

modifică Născuţi în Cernăuţi

• Aharon Appelfeld (n. 1932), scriitor evreu
• Rose Ausländer (1901–1988), scriitoare de limbă germană
• Octav Botnar (1913–1998), om de afaceri român
• Paul Celan (1920, Cernăuţi – 1970, Paris), scriitor de origine evreiască
• Erwin Chargaff (1905–2002), biochimist evreu
• Eugen Ehrlich (1862–1922), jurist evreu
• Moysey Fishbeyn (n. 1947), poet ucrainean
• Radu Grigorovici (n. 1911), fizician, membru al Academiei Române
• Arseniy Yatsenyuk (1974)
• Frederick (John) Kiesler (1890–1965), designer de teatru, artist, teoretician şi arhitect
• Eusebius Mandyczewski (1857–1929), muzicolog român, compozitor (grec-ortodox)
• Georg Marco (1863–1923), jucător de şah şi autor austriac
• Jan Mikulicz-Radecki (1850–1905), chirurg polonez
• Dan Pagis (1930–1986), scriitor de origine evreiască
• Traian Popovici (1892–1946), avocat român, primar al oraşului Cernăuţi, şi Drept între popoare (în ebraică Hasid umot olam)
• Gregor von Rezzori (născut d'Arezzo; 1914–1998), scriitor de limbă germană de origine siciliano-austriacă
• Klieger Aliav Ruth (născută Polishuk; 1914–1979), activistă româno-israeliană, de origine evreiască
• Joseph Schmidt (născut în vecinătate; 1904–1942), tenor
• Charles K. Bliss, (1897–1985), inventator al simolului Bliss
• Josef Burg, (*1912), este ultimul poet care scrie în idiş, locuieşte în Cernăuţi
• Maria Forescu (1875–1943), cântăreaţă de operă şi actriţă de film
• Joseph Gregor (1888–1960), dramaturg şi libretist
• Friedrich Kiesler (1890–1965) arhitect şi vizionar
• Itzig Manger (1901–1969), scriitor evreu, care scria în idiş
• Carol Miculi (1821, Lemberg –1892), pianist şi compozitor, elev al lui Frédéric Chopin, având origini româneşti, poloneze, ucrainene şi armene
• Anton Pawlowski (20 iunie, 1830 – 28 aprilie, 1901), Înalt ofiţer imperial şi regal, membru al guvernului; Comandant al ordinului regal al coroanei româneşti; Maestru onorific al corpului militar de elevi Alemannia, etc.
• Michail Prodan (1912–2002), silvicultor
• Walther Rode (1876–1934), scriitor, avocat
• Ludwig Rottenberg (1864–1932), dirijor şi compozitor
• Elieser Steinbarg (1880–1932), scriitor de origine evreiască, care scria în idiş
• Stefanie von Turetzki (1868–1929), fondatoare a primului liceu de fete din Austro-Ungaria, la Cernăuţi
• Viorica Ursuleac (1894–1985), cântăreaţă de operă, de origine română
• James Immanuel Weissglas (1920–1979), traducător şi poet, de origine evreiască
• Zvi Yavetz,sau hary zuker (*1925), israelian specializat în Istorie Antică
• Frederic Zelnik, important regizor şi producător de filme mute, este de origine germană şi s-a născut la Cernăuţi pe 17 mai 1885
• Ilasievici Ilie,(1918-2001) recunoscut profesor de matematica

modifică Locuitori

• Gala Galaction, în original Grigore Pisculescu (1879–1961), scriitor
• Friedrich Kleinwächter (1877–1959), economist, care a studiat la Cernăuţi
• Alfred Margul-Sperber (1898–1967), poet şi traducător evreu
• Andreas Mikulicz, arhitect
• Moses Rosenkranz (1904–2003), poet evreu
• Joseph Schumpeter (1883–1950), economist austriac, fost ministru de finanţe, între 1909–1911 profesor în Cernăuţi
• Alexander Supan, geograf şi geopolitician austro-german
• Constantin Tomaszczuk, fondatorul Universităţii Cernăuţi
• Karl Emil Franzos (1848–1904), scriitor şi publicist evreu, a crescut în Cernăuţi şi a scris un memorial literar despre ghetoul evreiesc: Evreii din Barnow
• Antonin Borovec, cunoscut şi ca Anton Borowetz (1870–1925), diplomat cehoslovac în Cernăuţi, fondator al Conceptului social-inovativ pentru văduve şi orfani
• Wilhelm Reich (1897–1957), psihoanalist şi sexolog evreu, născut la Dobzau, a mers la şcoală în Cernăuţi
• Wilhelm Stekel (1868–1940), psihoanalist şi sexolog evreu, născut în Boian, Bucovina, a crescut în Cernăuţi, unde a frecventat liceul
• Ciprian Porumbescu, compozitor român
• Mihai Eminescu, poet român
• Hermann Bahr
• Nathan Birnbaum
• Charles K. Bliss
• Erwin Chargaff
• Yuriy Fedkovych
• Jacob Frank
• Ivan Franko, scriitor ucrainean
• Abraham Goldfaden, şi-a desfăşurat o parte din activitatea profesională la Cernăuţi
• Zygmunt Gorgolewski
• Eudoxiu Hurmuzachi
• Aurel Iencean
• Volodymyr Ivasyuk
• Aron Pumnul
• Joseph Kalmer
• Olha Kobylyanska
• Zvi Laron
• Anastasiya Markovich, pictoriţă
• Ion Nistor, istoric
• Israel Polack
• Sextil Puşcariu (1877 - 1948), lingvist şi filolog român, decan al Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi, în 1918.
• Eric Roll
• Sofia Rotaru, interpretă de muzică uşoară
• Maximilien Rubel
• Hermann Scharf
• Fritz von Scholz
• Nazariy Yaremchuk
• Anna Berezovskaya
• Grigore Vasiliu Birlic
• Ilasievici Artemie(1886-1938),învăţător
• Luca Gheorghe,(1943- )inginer
• Ilasievici Ilie,(1918-2001)recunoscut profesor de matematică

modifică Vezi şi

• Nume de oraşe în limba română

modifică Bibliografie

• Helmut Braun, Czernowitz. Die Geschichte einer untergegangenen Kulturmetropole (în trad. "Cernăuţi. Istoria unei metropole culturale apuse"), Berlin 2005.
• Săptămâna Roşie (Ediţia august 2006), Paul Goma, p. 162-221

modifică Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Cernăuţi

• ro Săptămâna roşie, Paul Goma
• Vechi imagini din Cernăuţi
• http://www.czernowitz.de (German) Czernowitz Bukowina - Wo Menschen und Bücher lebten. Books and news about Chernivtsi and Bukovina

modifică Galerie de imagini

Cernăuţi (înc. sec. XX)	Cernăuţi (înc. sec. XX)	Cernăuţi (înc. sec. XX)	Cernăuţi (înc. sec. XX)
Harta românească a Cernăuţiului	Mijloacele de transport în comun din Cernăuţiul interbelic

modifică Note

1. ^ Săptămâna Roşie (Ediţia august 2006), Paul Goma, p. 175
2. ^ Săptămâna Roşie (Ediţia august 2006), Paul Goma, p. 170

	Diviziuni administrative ale Regiunii Cernăuţi, Ucraina
	Raioane: Adâncata | Chelmenţi | Cozmeni | Herţa | Hotin | Noua Suliţă | Putila | Secureni | Storojineţ | Vijniţa | Zastavna
	Oraşe: Cernăuţi | Cozmeni | Herţa | Hotin | Noua Suliţă | Novodnistrovsk | Secureni | Storojineţ | Văşcăuţi | Vijniţa | Zastavna
	Aşezări urbane: Adâncata | Berehomete pe Siret | Chelmenţi | Crasna-Ilschi | Kostryzhivka | Lujeni | Grigore-Ghica Vodă (Nepolocăuţi) | Putila | mai mult...
	Sate: Boian | Cernăuca | Fântâna Albă | Voloca | mai mult...