Banatul Sârbesc.html
 
| ca | de | en | es | fr | it | nl | no | pl | pt | ru | ro | fi | sv | tr | vo |


 

Portal Voivodina

Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина, în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány, în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina, în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina, în ruteană Автономна Покраїна Войводина) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei şi totodată cel mai populat oraş, este Novi Sad, al doilea oraş ca mărime fiind Subotica.

Аутономна Покрајина Војводина
Vajdaság Autonóm Tartomány
Autonómna Pokrajina Vojvodina
Autonomna Pokrajina Vojvodina
Provincia Autonomă Voivodina
Автономна Покраїна Войводина
Drapelul Voivodinei
Stema Voivodinei
Drapel Stemă
Deviză: Nu are
Imn naţional: Hej Sloveni

Localizarea Voivodinei
Capitală Novi Sad
45°33' N; 19°85' E
Oraş principal Novi Sad
Limba oficială Sârba, Maghiara, Slovaca, Româna, Ruteana, Croata
Sistem politic regiune autonomă
 - Preşedintele Ansamblului Egeresi Sándor
Şandor Eghereşi
 - Preşedintele Consiliului Executiv Bojan Pajtić
Boian Paitici
Independenţă Provincie Autonomă în Serbia 
Suprafaţă  
 - Total 21 506 km² km² (Locul xx)
 - Apa (%) xx%
Populaţie  
 - {{{an}}} 2 031 992 loc. (Locul xx)
 - Densitate 94,4/km² loc./km² ({{{Densitate-loc}}})
PIB {{{PIB_PPC_an}}}
 - Total $10,57 miliarde (Locul xxº)
 - Per capita $5 300
Monedă Dinar (100 para)
({{{Monedă-ISO}}})
Fus orar UTC+1/+2
Zi naţională {{{Zi-naţională}}}
Domeniu Internet .yu (.rs rezervat)
Prefix telefonic +381

Cuprins

modifică Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  Istoria Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârşitul secolului I î.Hr. romanii ocupă şi încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraş roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voivodina începând cu secolul VI. În secolul IX, maghiarii ocupă regiunea şi o controlează până în secolul XIV, când populaţia sârbă creşte, în urma unui proces vast de colonizare.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) şi a căderii Banatului (1552). Ocupaţia otomană este însoţită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) şi Passarowitz (1718), provincia intră sub dominaţia Imperiului Habsburgic şi ulterior a Austro-Ungariei. Totuşi teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria şi Turcia şi după aceea, şi în decursul timpului unele localităţi au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereşu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Ansamblul de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem şi Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 şi până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

modifică Politică

Pentru detalii, vezi articolul  Politica Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Coaliţia aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracţiunile politice Partidul Democrat, Uniţi pentru Voivodina (coaliţie constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraţilor din Voivodina, Alianţa Maghiarilor din Voivodina şi Mişcare politică „Forţa Serbiei”.

Funcţia de preşedinte al guvernului voivodinean este deţinută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce preşedintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraţilor din Voivodina).

modifică Districte

Pentru detalii, vezi articolul  Districtele Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Principalele oraşe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica şi Vârşeţ.

modifică Geografie

Pentru detalii, vezi articolul  Geografia Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
Harta Voivodinei

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina la vest. Administrativ se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava şi Dunăre. Provincia este împărţită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka şi Srem (regiune care se continuă în Croaţia).

modifică Demografie

Pentru detalii, vezi articolul  Demografia Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În urma recensământului din 2002 au fost număraţi 2.031.992 de locuitori.

Populaţia după grupuri etnice:

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna şi ruteana.

modifică Economia Voivodinei

Pentru detalii, vezi articolul  Economia Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Voivodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură şi industria procesării alimentelor, industria metalelor şi chimică, industriile materialelor de construcţie, a textilelor şi altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

modifică Cultura Voivodinei

Pentru detalii, vezi articolul  Cultura Voivodineivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Români în Voivodina

Steagul Voivodinei
Românii din Voivodina
Statutul românilor din Voivodina
Româna din Voivodina
Literatură română în Voivodina
Consiliul Naţional Român
Comunitatea Românilor din Serbia
Alianţa Românilor din Voivodina
Personalităţi româneşti în Voivodina
Comunităţi de români în Voivodina
Pentru detalii, vezi articolul  Românii din Voivodinavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentraţi în 42 de localităţi. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziţiile de Bază, articolul 6:

În activitatea organelor Provinciei Autonome Voivodina în uz oficial cu limba sîrbocroată şi scrierea chirilică, iar scrierea latină, în modul stabilit de lege, sînt concomitent şi limbile maghiară, slovacă, română şi ruteană şi scrierile lor şi limbile şi scrierile altor naţionalităţi în modul stabilit de lege.

Astfel, în majoritatea segmentelor societăţii, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localităţile Alibunar, Biserica Albă, Jitişte, Becicherecul Mare, Kovăciţa, Cuvin, Plandişte, Sărcia şi Sečanj. În comuna Vârşeţ româna este oficială în localităţile Voivodinţ, Marcovăţ, Straja, Jamu Mic, Srediştea Mică, Mesici, Jablanka, Sălciţa, Râtişor, Oreşaţ şi Coştei.

modifică Vezi şi

modifică Bibliografie

modifică Legături externe

Portal Portal Banat
Commons
Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate de Voivodina

modifică Administraţie

modifică Documente oficiale

modifică Cultură

modifică Mass Media

modifică Minoritatea românească

v • d • m
Ţări, teritorii şi organizaţii cu limbă oficială română
State suverane Republica Moldova¹ • România Românofonie
State nerecunoscute Republica Moldovenească Nistreană¹ ²
Regiuni autonome Muntele Athos (Grecia) • Găgăuzia (Republica Moldova)¹ • Voivodina (Serbia)
Organizaţii internaţionale Uniunea Europeană • Uniunea Latină
¹ Ca „limba moldovenească”. ² În Republica Moldovenească Nistreană, limba română se scrie cu alfabetul chirilic
v • d • m
Fosta Iugoslavie
State suverane Bosnia şi Herţegovina • Croaţia • Muntenegru • Republica Macedonia • Serbia • Slovenia Destrămarea Iugoslaviei
Regiuni autonome Districtul federal Brčko (Bosnia şi Herţegovina) • Federaţia Bosnia şi Herţegovina (Bosnia şi Herţegovina) • Kosovo¹ (Serbia) • Republica Srpska (Bosnia şi Herţegovina) • Voivodina (Serbia)
Foste state Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor • Regatul Iugoslaviei • Republica Socialistă Federativă Iugoslavia • Republica Federală Iugoslavia • Serbia şi Muntenegru
¹ A declarat unilateral independenţa la data de 17 februarie 2008 şi a fost parţial recunoscut.
v • d • m
Provincii în Serbia
Vezi şi: Serbia Centrală
Kosovo¹ • Voivodina Serbia
¹ A declarat independenţă unilateral, dar nu este recunoscut de către majoritatea statelor lumii.
Steagul Voivodinei
v • d • m
Provincia Autonomă Voivodina

Novi Sad • Petrovaradin

Ada • Alibunar • Apatin • Bač • Bačka Palanka • Bačka Topola • Bački Petrovac • Bečej • Biserica Albă • Beočin • Chichinda Mare • Čoka • Inđija • Irig • Jitişte • Kanjiža • Kovăciţa • Cuvin • Kula • Mali Iđoš • Nova Crnja • Novi Bečej • Novi Kneževac • Odžaci • Opovo • Panciova • Pećinci • Plandişte, Banatul de Sud • Ruma • Sečanj • Senta • Šid • Sombor • Srbobran • Sremska Mitrovica • Sremski Karlovci • Stara Pazova • Subotica • Temerin • Titel • Vrbas • Vârşeţ • Žabalj • Zrenjanin

 
All Right Reserved © 2007, Designed by Stylish Blog.