Aragon.html



Comunidad Autónoma de Aragón

Informaţii
Ţară:	Spania
Capitală:	Zaragoza
Suprafaţă:	47.719 km²
Populaţie:  •În 2005:  •Densitate:	Locul 11 1.269.027 loc. 26,59 loc/km²
Preşedinte	Marcelino Iglesias Ricou
ISO 3166-2	AR
Web:	http://www.aragob.es/
Provincii:	Huesca, Teruel, Zaragoza
Hartă
Nota:

Aragon (în spaniolă Aragón) este o comunitate autonomă din nord-estul Spaniei. Are o suprafaţă de 47.719 km² cu o populaţie de 1.217.514 locuitori (2003).

Aragon are graniţă cu Franţa la nord, cu Catalonia la est, cu Valencia la sud, şi cu Castilia-La Mancha, Castilia-Leon, La Rioja şi Navarra la vest. Este compusă din provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel.

Capitala sa este Zaragoza.

În plus pe lângă cele trei provincii, Aragon este divizat în 33 de comarcas (judeţe).

modifică Limbă

Pentru detalii, vezi articolul  limba aragonezăvezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Pe lângă spaniolă, există o limbă aragoneză originală, vorbită încă în unele văi din Pirinei, care este diferită de dialectul aragonez al limbii spaniole castelane.

Catalona este vorbită de asemenea în unele comarque (judeţe) adiacente Cataloniei, în special: dialectul ribagorzan în Ribagorza (capitală Benabarre) şi Litera (capitală Tamarite de Litera), şi un alt dialect asemănător Terra Alta în Matarraña (capitală Valderrobres) şi Bajo Cinca (capitală Fraga).

modifică Istorie

Pentru detalii, vezi articolul  istoria Aragonuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Din 1035 până în 1479 Aragón a fost şi numele unui regat independent ce se întindea peste graniţele actualei regiuni administrative, incluzând şi Catalonia din 1137 şi mai târziu Insulele Baleare, Valencia, Sicilia, Napoli şi Sardinia (vezi Imperiul Catalono-Aragonez). Adevăratul centru al acestui regat era Barcelona, de vreme ce conţii cataloni au cucerit Coroana Aragoneză. Istoricii din ziua de astăzi numesc regatul "Confederaţia Catalono-Aragoneză" sau, unii chiar, doar "Catalonia-Aragon". Barcelona era centrul a ceea ce a fost în mai multe feluri Imperiul Mediteranean, ce conducea peste Marea Mediterană şi care stabilea reguli pentru întreaga mare (de exemplu, prin Llibre del Consolat del Mar).

Uniunea dinastică dintre Castilia şi Aragón din 1479, când Ferdinand al II-lea al Aragonului s-a căsătorit cu Isabella I a Castiliei, a condus la creerea formală a Spaniei ca şi o singură entitate în 1516.

modifică Vezi şi

• Râul Aragón
• Catherine de Aragon, prima regină a lui Henry al VIII-lea al Angliei
• Fernando Zulaica Palacios, istoric al economiei provinciei Aragón în perioada Evului Mediu

modifică Legături externe

• Guvernul Aragonez (spaniolă)
• Date statistice despre Aragon (spaniolă)

v • d • m Împărţirea administrativă a Spaniei
Comunităţi autonome	Andaluzia • Aragon • Asturia • Cantabria • Castilia-La Mancha • Castilia-León • Catalonia • Comunitatea Madrilenă • Comunitatea Valenciană • Extremadura • Galicia • Insulele Baleare • Insulele Canare • La Rioja • Navarra • Regiunea Murcia • Ţara Bascilor
Oraşe autonome	Ceuta • Melilla
Plazas de soberanía	Insulele Chafarinas • Peñón de Alhucemas • Peñón de Vélez de la Gomera
Provincii	Álava • Albacete • Alicante • Almería • Asturia • Ávila • Badajoz • Insulele Baleare • Barcelona • Burgos • Cáceres • Cádiz • Cantabria • Castellón • Ciudad Real • Córdoba • La Coruña • Cuenca • Girona | Granada • Guadalajara • Guipúzcoa • Huelva • Huesca • Jaén • León • Lleida • Lugo • Madrid • Málaga • Murcia • Navarra • Orense • Palencia • Las Palmas • Pontevedra • La Rioja • Salamanca • Santa Cruz de Tenerife • Segovia • Sevilia • Soria • Tarragona • Teruel • Toledo • Valencia • Valladolid • Vizcaya • Zamora • Zaragoza